Excelența

"How long are you going to wait before you demand the best for yourself?".

Am citit în această seară, pentru a nenumarata oară, această traducere în engleză a unui citat al filosofului stoic grec Epictetus.

De mult timp tot reflect asupra unui subiect despre care îmi doream foarte mult să scriu. Fiecare zi care trecea și în care nu scriam nimic despre acesta era ca o canistră de benzină ce mi se vărsa la întâmplare prin minte, iar astăzi, citatul acesta a fost scânteia de care aveam nevoie.

Subiectul despre care vorbesc acum este "excelența" sau mai explicit, "abilitatea de a fi un om de calitate, un om excelent, de a oferi și de a primi excelență".

Sunt întru totul de acord cu citatul de mai sus. Sunt atât de mulți oameni care trăiesc vieți mediocre sau mai rău decât mediocre și care deși și-ar dori să-și ridice calitatea vieții la un nivel mai înalt, din anumite motive nu reușesc.

Oameni care cred că li s-a oferit o viață mizerabilă și că sunt blocați cu aceasta, că persoanele și circumstanțele din viața lor sunt de vină pentru destinul lor nefericit. Și au dreptate...într-o oarecare masură. Persoanele și circumstanțele din viața lor au o parte de vină pentru destinul lor nefericit, dar nu o au pe toată. De la un punct încolo, în afară de anumite situații și cazuri speciale, viața omului depinde de ceea face acesta din ea. Dacă vrea să facă ceva frumos din ea, poate s-o facă. Dacă vrea să facă un scenariu demn de un film thriller sau dramă din ea, poate face și asta. Este o chestiune de alegere. Bineînțeles, nu este ceva ușor să-ți creezi viața pe care ți-o dorești. Nu este nici măcar ușor să crezi că poți să-ți creezi viața pe care ți-o dorești. De foarte multe ori, în foarte multe situații și pentru foarte multe persoane, acest scenariu în care trăiesc viața pe care și-o doresc este un scenariu de film și atât. Poate că de aceea există extraordinar de multe forme de escapism sau de căutare a unei realități alternative. Spre exemplu filmele si serialele, că tot vorbeam despre scenarii, sau cărți, benzi desenate, muzică, inclusiv forme de escapism cu adevărat toxic, precum dependențele de mâncare nesănătoasă, țigări, alcool, droguri etc.

Revenind, spuneam mai sus că oamenii în general și-ar dori să-și ridice nivelul calității vieții, dar nu reușesc și apoi am spus că este o chestiune de alegere. Acum lucrurile vor deveni un pic mai interesante. Deși pare la prima vedere, nu cred că va fi un text prea idealist, cum poate am obiceiul de a scrie în general. Ba mai degrabă cred că va fi un text menit să ne dea fiecăruia din noi un imbold să trecem peste nevoia și căutarea noastră eternă a confortului și să facem lucrurile diferit în fiecare zi.

Apropo de citatul de mai sus, tradus în română astfel: "Cât timp ai de gând să mai aștepți până să ceri ce este mai bun pentru tine?".

Deși am spus că sunt întru totul de acord, eu aș face o mică adaptare. Și anume: "How long are you going to wait before you demand the best of yourself?", tradus în "Cât timp ai de gând să mai aștepți până să ceri ce este mai bun de la tine?".

Acum vine întrebarea "De ce?".

Răspunsul la cea mai importantă întrebare din lume și anume "De ce?" îl voi prezenta în următoarele paragrafe.

Este important ca fiecare om să-și dorească mai mult de la viață și să aibă pretentii ca lucrurile să se materializeze altfel în viața de zi cu zi, ca oamenii să se comporte altfel, să fie respectat și plăcut atât cât și-ar dori, să fie dorit de persoanele de care își dorește să fie dorit, să aibă situația materială pe care și-ar dori s-o aibă și per total, viața să devină dintr-o dată raiul pe pământ.

Aici apare o idee pe care eu o consider foarte importantă și determinantă pentru a avea o astfel de viață.

Dar ca să mă asigur că nu devine un text pur filosofic și poate fi ușor de digerat, voi explica altfel. După cum am mai scris și în alte texte, oamenii sunt ceea ce fac în viața de zi cu zi. Dacă un om face lucruri bune în fiecare zi, în sensul de fapte bune, chiar de mai multe ori pe zi, poți fi sigur că acela este sau măcar încearcă să fie un om bun. La fel, un om care încearcă tot timpul să facă rău oamenilor din jur, cu siguranță putem spune că este un om "rău" sau măcar încearcă să păstreze această mască a unui om rău.

Așa cum suntem învățați de când ne naștem și intrăm în societate că oamenii în general sunt asociați cu diverse aspecte din viața lor, precum locul de muncă pe care îl au sau activitatea pe care o desfășoară zilnic. Cred că acesta este cel mai bun și mai la îndemână exemplu.

Da, oamenii pot fi asociați cu multe alte lucruri...Cu mașina pe care-o conduc, cu oamenii de care se înconjoară, cu locul în care au crescut sau în care locuiesc și multe altele.

Dar cel mai important și cel mai întâlnit exemplu este locul de munca. În general, oamenii sunt asociați cu meseria sau profesia pe care o practică sau cu afacerea pe care o dețin și o conduc.

Iar acesta este subiectul la care vreau să ajungem în cadrul acestui text, la excelența în domeniul muncii și afacerilor.

Dar până să ajungem acolo, voi scrie un pic la modul general despre cum văd eu această excelență a individului.

Așadar, am spus că omul este ceea ce face în viața de zi cu zi. Sunt convins că ai auzit sau citit aceasta idee sub diferite forme. Că omul este ceea ce gândește, că omul este ceea ce spune etc.

Nu. Felul în care am scris-o eu mai sus, că omul este ceea ce face în viața de zi cu zi, le cuprinde pe toate. La asta se rezumă tot, la acțiunile, comportamentele, atitudinile zilnice, izvorâte într-adevăr din gânduri, convingeri, vorbe și așa mai departe.

Bun. Acum că am stabilit că omul este ceea ce face zilnic, un om care își dorește excelența în viața lui și care își dorește să se poată considera și simți un om excelent, oare ce-ar trebui să facă?

Eu zic că ar trebui să aibă o singură prioritate în fiecare moment pe care-l trăieste pe acest pământ.

Să facă lucrurile excelent. Nu bine, excelent. Da, chiar spun că fiecare om ar trebui să urmarească excelența în viața sa. În fiecare zi din viața sa. În fiecare moment din zi. Ai putea presupune că spun că fiecare om ar trebui să fie perfecționist. Și știm că în legătură cu ideea de perfecționism părerile sunt împărțite. 

Din punctul meu de vedere sunt păreri împărțite în două categorii:

• Păreri ale unor oameni care chiar înțeleg ideea de perfecțiune, perfecționism și de ce sunt acestea importante;
• Păreri ale unor oameni care își ghidează viața după principiul "Lasă că merge și așa.".

Ca să fie clar de la început, nu vorbesc despre acel "perfecționism" care poate fi folosit pe post de scuză de multe ori pentru a nu face anumite lucruri sau pentru a amâna luarea anumitor decizii. Spre exemplu, atunci când îți spui ție și celor din jur că nu vrei să începi o afacere fiindcă încă nu ai citit toate cărțile și nu ai mers la toate evenimentele și seminariile de business sau că încă nu ți-ai făcut business-planul perfect.

Nu. Părerea mea este că perfecțiunea absolută a fost atinsă o singură dată, când a fost creat Universul și tot ce înseamnă acesta, iar acest lucru nu poate fi repetat.

Eu vorbesc despre acel perfecționism ca mod de gândire care te îndeamnă să încerci să faci fiecare lucru cât poți tu de bine, tinzând spre perfecțiune. Aș putea spune chiar că perfecțiunea absolută pentru noi, muritorii, poate fi atinsă în momentul în care știm sigur, cu toată ființa noastră, că am dat tot ce am avut mai bun într-un anumit moment și într-un anumit context, legat de un anumit subiect.

L-am putea numi "perfecționism sănătos". Iar acest perfecționism sănătos cred că ar trebui să ghideze viața fiecărui individ. Cred că pentru a trăi o viață cu adevărat de calitate, frumoasă, cu însemnătate sau excelentă, trebuie să tindem cu toții spre a face lucrurile cât mai calitativ posibil. Fie că este vorba de lucruri minore, precum cele pe care le facem când abia ne trezim, de la primul gând pe care-l avem când sună alarma sau latră câinele dimineața, la cum ne ridicăm din pat, la cum ne facem patul și ne pregătim să ne începem ziua, până la lucruri majore, precum modul în care ne facem meseria, deciziile pe care le luăm în legătură cu afacerea pe care o conducem, atitudinea pe care o avem față de oamenii din jur, în general lucruri care au un impact semnificativ asupra oamenilor din jur.

Apropo de impactul asupra oamenilor din jur, în ultimul timp am tot observat această tendința a societății de a se concentra mai mult pe individ și pe a lui fericire decât pe evoluția și progresul întregii societăți.

Abordare care la prima vedere pare logică, fiindcă se presupune că dacă fiecare individ este fericit, automat lucrurile vor merge mai bine pentru toată lumea, deci societatea va prospera.

Da și nu. Din punctul meu de vedere, oamenii ar trebui într-adevăr să se simtă fericiți și împliniți în viața de zi cu zi pentru a putea avea un impact pozitiv asupra lumii înconjurătoare, numai că oamenii înțeleg din ce în ce mai greșit fericirea și împlinirea. Oamenii tind în general să confunde fericirea și împlinirea cu siguranța și confortul.

Bineînțeles, am putea spune că nimeni nu confundă nimic, ca nimeni nu înțelege nimic greșit, că totul este corect în lumea aceasta, iar fiecare om înțelege fericirea și împlinirea diferit. Eu nu sunt de acord cu asta.

Cred că un om poate fi cu adevărat fericit și împlinit atunci când viața lui este suma unor obiceiuri pozitive și constructive, pentru acesta, dar și pentru oamenii din jurul lui.

Deși conform unor idei de corectitudine politică fiecare om poate fi fericit în felul lui și ar trebui să credem că un om care are doar obiceiuri nocive pentru el și pentru oamenii din jurul lui poate fi un om fericit, iar asta este ok, eu refuz să fiu de acord. Dar despre asta voi scrie altă dată și într-un alt text.

Acum, ca să revenim la ideea de perfecționism în acțiunile din viața de zi cu zi și impactul acestuia asupra oamenilor din jur, voi mai vorbi despre un aspect foarte important și o sa încerc să mă apropii de final.

Spuneam mai sus de perfecționismul în domeniul muncii și afacerilor. Când spun afaceri mă refer fie la produse, fie la servicii.

Ideea este simplă. Într-o societate ideală, fiecare individ își face meseria la nivel de excelență sau măcar încearcă.

Într-o societate ideală, fiecare individ are un sentiment de comuniune socială foarte bine dezvoltat și știe că trebuie să-și facă meseria bine, indiferent care este aceasta.

Fiecare individ poate fi extraordinar de important pentru societate, așa cum fiecare meserie poate fi extraordinar de importantă pentru societate.

Nu cred că oamenii care au meserii considerate în viziunea tuturor ca fiind meserii de top și oamenii care au meserii văzute de oameni ca fiind banale ar trebui apreciați diferit.

Cred că fiecare meserie este diferită, fiecare meserie este dificilă, fiecare meserie este greu de realizat și presupune o anumită implicare, iar dacă fiecare dintre noi și-ar face meseria ghidat de principiul de mai sus, acela al "perfecționismului sănătos", lucrurile ar merge mult mai bine, fie că vorbim de România sau de orice altă țară. Vorbesc despre oameni în general. Eu cred despre mine că nu scriu despre lucruri, ci despre oameni. Asta mă pasionează, asta studiez, la asta reflect zilnic și despre asta scriu.

Revenind, este cert că acest subiect este unul foarte complex și că motivele pentru care anumiți oameni își fac meseria în cele mai delăsătoare moduri sunt foarte numeroase și am putea face o dezbatere nesfârșită pe acest subiect, dar textul prezent nu este despre motive pentru care să nu facem, ci despre motive pentru care să facem.

Motivul pentru care cred că fiecare individ ar trebui să-și facă meseria într-un mod excelent este că astfel fiecare va avea un trai mai bun ulterior. În primul rând, fiindcă un lucru bine făcut te face să te simți extraordinar în legătură cu persoana ta și cu siguranță cu mult mai bine decât un lucru făcut cu delăsare. A face un lucru cu excelență presupune mult mai multă implicare și efort decât un lucru făcut doar "de dragul de a fi făcut", iar finalizarea lui este cu mult mai satisfăcătoare și înălțătoare. Acestea din urmă sentimente sunt foarte "periculoase" și provoacă dependență. Individul va deveni automat mai motivat să-și creeze un obicei din a face lucrurile bine, extraordinar, excelent, așa cum trebuie. În al doilea rand, poți fi sigur că faptul că tu îți faci bine treaba în meseria pe care o ai și în domeniul în care activezi va avea un impact pozitiv asupra altor oameni pe care este posibil nici să nu-i cunoști acum sau vreodată. Poți fi sigur că produsul sau serviciul pe care-l livrezi va avea un impact pozitiv asupra oamenilor care beneficiază de pe urma acestuia și cu siguranță vor apela și urmatoarea dată la tine și nu doar că vor apela și următoarea dată la tine, dar te vor recomanda și altor oameni. În al treilea rând, un alt lucru extraordinar de important care se întâmplă atunci când dai dovadă de excelență în tot ce faci este că motivezi și oamenii din jur să facă la fel. Pur și simplu oferi un exemplu pozitiv, puternic, valoros și menții un standard ridicat pentru activitatea respectivă, iar exemplul pozitiv este un lucru de care societatea a avut, are și va avea o extraordinară nevoie mereu.

Aș vrea să închei acest text cu o întrebare, al cărei răspuns cred că fiecare din noi îl simțim în adâncul sufletului, dar mintea ne permite să-l înțelegem sub forme diferite.

Dacă scopul nostru nu este cu adevărat acela de-a avea un impact pozitiv, excelent asupra lumii înconjurătoare și de-a lăsa ceva semnificativ în urma noastră, fie că vorbim despre viața de zi cu zi, fie că ne referim la a lăsa ceva în urma noastră după ce murim, atunci care este acel scop?